Nu fac parte din categoria fataliştilor şi nici a extremiştilor. Întotdeauna am căutat să mă situez la o distanţă confortabila de extreme, iar evenimentele am căutat să le privesc, de fiecare dată, din exterior. Mă simt nevoit să fac o asemenea introducere pentru că subiectul pe care-l vom trata este unul pe cât de spectaculos, pe atât de ocolit de mass media.
M-am hotărât să tratez problema combustibililor fosili în urma unei documentări pe care am făcut-o după publicarea unui articol în care observam similarităţile dintre preţul aurului şi petrolului de-acum cu cele din anul 1980. Practic, privind graficele, evoluţiile par trase la indigo. Chiar şi contextul internaţional este unul similar. Atras de această observaţie am început să mă documentez profund, în special în domeniul combustibililor fosili, din dorinţa de a profita de pe urma unei posibile scăderi a preţului petrolului. Concluziile la care am ajuns sunt, dacă nu contrare observaţiei mele, cel puţin îngrijorătoare.
Cred că, până la citirea acestui articol, nu v-aţi imaginat ce procent din viaţa noastră este deţinut de combustibilii fosili. Şi aici nu mă refer la combustibilul maşinii întrucât, aşa cum veţi observa în continuare, acesta este doar vârful iceberg-ului.

Voi începe cu agricultura care este mult mai dependentă de combustibilii fosili decât ne-am putea imagina. În afara câtorva excepţii(care reprezintă de fapt experimente), marea majoritate a utilajelor agricole funcţionează cu ajutorul combustibililor fosili. Mai mult, pesticidele şi îngrăşămintele sunt fabricate din petrol, ca şi folia agricolă sau furtunele de irigaţie.

În ţările dezvoltate, pentru fiecare calorie de aliment se consumă în medie 10 calorii de combustibil fosil. În cazul ţărilor în curs de dezvoltare, pentru producerea aceleişi calorii se consumă aproximativ 8 calorii de combustibil fosil, iar în ţările sărace media scade la 4. În acelaşi sector, alimentele sunt păstrate în frigidere şi congelatoare care sunt fabricate în întreprinderi a căror energie este furnizată de către combustibilii fosili.

În medicină, linii întregi de produse sunt legate de combustibilii fosili. Şi este vorba de produse cu care ne întâlnim zilnic: antibiotice, analgezice, calmante. De asemenea, o mare parte din cremele dermatologice, filmele pentru radiografie, seringile, pungile de perfuzie şi multe, multe alte produse sunt preparate din combustibili fosili.

În domeniul construcţiilor de maşini şi utilaje, lucrurile stau şi mai prost. Se estimează că pentru construcţia unei maşini se consumă în medie o cantitate de două ori mai mare de combustibili fosili decât greutatea produsului finit.

Trecând la tehnologia de vârf, mi se pare extrem de surprinzător faptul că pentru producerea unui singur gram de circuit integrat se consumă aproximativ 650 de grame de combustibil fosili. Asta înseamnă un raport de 1:650, ceea ce mi se pare imens. Pentru producerea celorlalte componente ale unui computer modern(exceptând circuitele integrate) se consumă de zece ori mai mulţi combustibili fosili decât greutatea sa.

Acestea sunt câteva exemple extrem de sumar prezentate. Dacă aş sta să extrag din documentaţiile care mi-au trecut prin mână cred că aş putea să scriu o carte despre dependenţa de combustibilii fosili. Un lucru este sigur şi anume faptul că civilizaţia actuală este dependentă în proporţie de peste 90% de combustibilii fosili. Iar acesta este un semnal îngrijorător.

În partea a II-a a acestui articol, vom trece în revisă previziunile în ceea ce priveşte combustibilii fosili, iar apoi implicaţiile economice ale acestora.